Toti am vazut filme in care politistii se aduna in jurul unui computer performant, introduc amprentele suspectului si in cateva secunde afla totul despre el de la nume, locatie pana la marimea pantofului.
In realitate lucrurile nu sunt chiar atat de simple. În primul rînd rezultatele oferite de calculator in cazul introducerii unei amprente sunt multiple, ele oferind toate amprentele asemanatoare cu cea cautata, declara seful laboratorului FBI responsabil cu prelucrarea amprentelor, Michael Wieners.
O alta deosebire fata de ceea ce se intampla in filme ar fi faptul ca intr-o sectie de politie, intotdeauna este necesara prezenta unui specialist care sa faca comparatie intre amprentele de la locul faptei si cele oferite de calculator pentru a descoperi care este cea mai apropiata de probele detinute. Din cauza elasticitatii pielii nici o amprenta nu e identica cu alta, iar oamenii ce se ocupa de aceste analize au nevoie de un an jumate de studii pentru a sti exact ce sa caute.
Si asta nu e tot. O amprenta nu poate fi introdusa in computer oricum. Ea trebuie sa treaca prin anumite procese preliminare cum ar fi indepartarea tuturor urmelor de praf si prelucrarea imaginii. Daca aceste etape nu se urmeaza `ca la carte` acuratetea procesului scade cu 30%.
Timpul necesar pentru identificarea persoanelor posibile detinatoare ale amprentelor prelevate dureaza in jur de 2 ore, avand in vedere baza de date ce contine 53 de milioane de dosare. Aceasta baza contine setul complet de amprente ale persoanelor, dar infractorii lasa de obicei amprente partiale la locul crimei. Pentru a putea compara amprenta cu cele din baza, aceasta trebuie sa fie indeajuns de mare incat sa cuprinda 5 puncte diferite. Si chiar si asa e posibil ca sistemul sa nu redea nici un rezultat daca imaginea nu este clara. Doar in 26% dintre cazuri expertii reusesc sa asocieze probele cu amprentele unei persoane.
Din aceste cauze, in investigatiile desfasurate, oamenii legii elimina amprentele celor care au avut acces la locul faptei si le trec prin sistem doar pe cele necunoscute.
Modul in care se procura amprentele difera si in functie de suprafata pe care sunt gasite. Daca este vorba de o suprafata poroasa precum haine sau hartie, materialul este tratat cu anumite substante chimice, ce interactioneaza cu transpiratia sau grasimea, pentru a face amprenta vizibila.
Materialele neporoase sunt introduse intr-o camera speciala alaturi de cateva picaturi de superglue incins. Fumul emanat de superglue reactioneaza cu amprentele de pe obiect care se intaresc si devin vizibile. Alte procedee sunt pudrarea amprentelor cu praf nergu sau colectarea acestora cu ajutorul benzilor trasparente.
In concluzie, investigatiile nu sunt o munca usoara si nu au nimic in comun cu ceea ce am invatat din filme. Asa ca daca v-ati hotarat sa jefuiti o banca, cu putina atentie si o pereche de manusi bune s-ar putea sa scapati nepedepsiti de lege. Sau macar sa aveti ceva timp la dispozitie pentru a cheltui banii.
Sursa: studenţie.ro
Filed under: Varia |
Philobiblion 