Fără Serafim Saka

Omul care a schimbat faţa literaturii basarabene a trecut vama spre „dincolo”…

Vineri dimineaţă, 20 mai, la vârsta de 76 de ani, s-a stins din viaţă scriitorul Serafim Saka, personalitate distinctă a literaturii române din Basarabia.

Prozator, publicist, dramaturg, el a fost, înainte de toate, un maestru al dialogului şi al unor analize psihologice penetrante. Volumul său de interviuri „Aici şi acum” a servit drept model pentru mai mulţi publicişti, care au îmbrăţişat acest gen ziaristic. Acum aproape zece ani, Serafim Saka a acceptat să fie primul director onorific al TIMPULUI, susţinând şi o rubrică în primii ani de apariţie a ziarului nostru. Citește în continuare

Anunțuri

„Primăvara poeţilor”, sub steaua lui Nichita Stănescu

Astăzi ia start acţiunea culturală „Primăvara poeţilor 2011”. Organizată de Uniunea Scriitorilor în parteneriat cu Primăria Chişinău, aceasta se va desfăşura în toată ţara, în perioada 14-17 aprilie.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, ne-a spus că, în aceste zile, în capitală şi în mai multe localităţi din RM vor avea loc lecturi publice, dezbateri literare, expoziţii de fotografii, lansări de carte, la care vor participa scriitori, oameni de cultură, profesori, studenţi şi elevi. La Grimăncăuţi, Briceni, bunăoară, un grup de scriitori se va întâlni, astăzi, cu elevii şcolii din localitate, iar la Briceni va avea loc o oră de literatură cu elevii Liceului „Grigore Vieru”. Tot azi e preconizată o întâlnire cu elevii Gimnaziului din Coşerniţa, Criuleni, precum şi un popas la Pererâta, baştina poetului Grigore Vieru. Citește în continuare

O expoziţie despre Chişinăul de altădată

La Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziţiei fotografice cu genericul „Chişinău. Istoria în imagini”, ce poartă semnătura lui Iurie Răilean. Evenimentul este susţinut de către Primăria municipiului Chişinău.

Expoziţia este dedicată celei de-a 575-a aniversări a oraşului Chişinău, redând frumuseţea şi măreţia oraşului de acum o sută de ani. Printre cele 30 de imagini arhitectonice, repere ale unor vremuri apuse, se regăseşte şi aristocraţia Chişinăului de altădată.
„Am vrut să redau acea splendoare a arhitecturii de epocă, acel suflet al oraşului care trăieşte şi cere să fie admirat şi păstrat, fiindcă este încă alături de noi prin ceea ce s-a mai păstrat integru. În această expoziţie sunt prezentate şi familii de aristocraţi care au fondat acest oraş şi care în 1940 au fost alungate. Dacă savanţii fac istoria scrisă, atunci noi, oamenii de artă, suntem obligaţi să facem istoria în imagini, imortalizând-o”, a menţionat Iurie Răilean. Totodată, artistul a precizat că este regretabil faptul că oraşul vechi dispare. „Mi-e frică să-mi imaginez cum va arăta acest oraş în viitor, dacă este devastat cu o mare viteză”. Citește în continuare

Imaginea zilei

Recital de poezie la “Biblioteca D.Cantemir”

Limba-i maica noastră sfântă, noi suntem copiii ei” (Grigore Vieru)

Marţi, 21 februarie, a.c., filiala nr.4 a Bibliotecii Publice “D.Cantemir” a dat curs invitaţiei tuturor îndrăgostiţilor de graiul matern de a participa la un recital de poezie consacrat limbii române organizat de bibliotecă în parteneriat cu Şcoala Primară “S.Vangheli” din or.Ungheni.Elevii clasei a 2-a “B” au adus un adevărat omagiu limbii materne, recitînd viersuri din lirica poeţilor autohtoni şi români şi au convins publicul că limba maternă este „o sfântă comoară, e pâi­nea caldă a neamului“.Moderatoarea activităţii, D-na Budeanu Nadejda, şefa filialei s-a adresat tinerii generaţii, accentuînd ideea că a vorbi şi a iubi limba română e ceva firesc, dar ei trebuie să cunoas­că că pentru limba română s-a luptat şi se mai luptă şi tot ce pentru ei este istorie, pentru noi, generaţia mai în vârstă a fost prezent.În cadrul activităţii a fost inaugurată şi o frumoasă expoziţie de carte care a întregit sărbătoarea.

75 de ani de la naşterea lui Marin Sorescu

În fiecare an, pe data de 19 februarie, Marin Sorescu- poet,dramaturg, prozator, eseist, traducător şi pictor român,îşi sărbătoreşte eternitatea.Anul acesta înnoptatul poet şi-a sprijinit, din nou, cum îi este obiceiul, fruntea de stele, ascultând nălucirile apei ce fulgera prin faţa porţii şi devenind – prin tăcere – complice la cuvinte. Apoi s-a ocupat de treburile lui din ziua a şasea: „A pus la cale o furtună, şi l-a învăţat pe regele Lear/ Cum să poarte coroana de paie…” Sigur că:, în ziua a şaptea , fiind peste măsură de istovit, se va duce „să moară puţin”. Până atunci, însă, mai este o veşnicie…

Discuţia cărţii “Cătălin-copilul cucului” de V.Bojoga

Joi, 17 februarie,a.c., Biblioteca Publică Raională D.Cantemir a organizat o discuţie pe marginea romanului proaspăt intrat în bibliotecă, “Cătălin-copilul cucului”.Autorul romanului, Valeriu Bojoga, originar din Nisporeni, trece prin aceeaşi dramă ca şi sute de mii de alţi moldoveni. De ani buni, dînsul munceşte în Italia, fiind măcinat mereu de dorul pentru copilul său rămas la bunici, în Moldova.Din acest dor a luat naştere “o istorie plină de dragoste, dar şi de durere” care tratează un subiect actual în Republica Moldova- autoexilul părinţilor pentru cîştigul de bani pe de o parte şi lăsarea copiilor în seama celorlalţi, cu riscurile pe care îl implică abandonul pe cealaltă parte. Copilul Cătălin- personajul principal al roamanului devine simbol al noii generaţii, condamnat la o copilărie fără de părinţi.El care este lăsat în grija bunicii,care devine sprijin moral şi singura părtaşă la suferinţele şi peripeţiile copilului.
Într-o societate în care problema existenţială se resimte adînc iar grija zilei de mîine este o problemă tot mai dureroasă,cei care suferă cel mai mult rămîn a fi copiii.
Discuţia cărţii a avut ca scop ridicarea gradului de conştientizare a problemelor sociale şi psihologice determinate de abandonul copiilor de către părinţii plecaţi peste hotare pentru un cîştig mai uşor şi mai sigur.Activitatea s-a desfăşurat în parteneriat cu Şcoala Primară “S.Vangheli”, din or.Ungheni.Colectivul pedagogic, împreună cu părinţi şi copii şi-au dezvăluit impresiile şi părerile personale pe marginea subiectului, au formulat unele concluzii şi şi-au exprimat entuziasmul faţă de romanul atît de actual în contextul societăţii de astăzi.