La 3 martie 2008 la Bălți s-a votat iarăși Unirea

La 3 martie 2008 în municipiul Bălţi s-a aniversat  90 de ani de la Marea Unire din martie 1918. Conferinţa „Sfatul Ţării-stindard al mişcării naţionale” găzduită de Biblioteca Universităţii de Stat „A.Russo” din Bălţi a fost prima acţiune din suita de manifestări organizate de intelectualitatea basarabeană.
Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Istoricilor din R. Moldova, iar moderatorii manifestaţiei au fost preşedintele acesteia, prof. univ, istoricul Gheorghe Palade şi prof.univ. Nicolae Enciu. Printre participanţi s-au numărat istorici consacraţi, profesori şi studenţi de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. La manifestare a sosit şi un grup de importanţi oameni de cultură, care au reprezentat Forul Democrat al Românilor din R. Moldova în frunte cu Nicolae Dabija, Andrei Vartic, Ion Buga.

Istoricul Nicolae Enciu, dând start acțiunii a spus că din lunile ianuarie până în prezent au avut loc o serie de manifestări dedicate acestei date istorice în localități precum ar fi Cahul, Ungheni, Soroca.
Programul sesiunii științifice cuprinzând o serie de comunicări a istoricilor dr., conf. univ., Gheorghe Palade; doctor în istorie, cercetător la Institul Stat și Drept Academia de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru; doctor în drept, cercetător științific Institul Stat și Drept AȘM, Mihai Tașcă; doctor în istorie la Catedra Socioumanistică a Facultății de Drept a Universității de Stat „A.Russo” din Bălți, doctor în istorie Lidia Pădureac.
Președintele Asociației Istoricilor din R. Moldova, prof. univ, Gheorghe Palade a menționat că evenimentul organizat în capital Nordului Basarabiei este de o importanță axiologică, întrucât la 3 martie 1998 la Bălți s-a produs un act ce-a prilejuit reunificarea Patriei. „Drumul Basarabiei cu România a fost anevoios, întortocheat, în etape, iar prin comemorarea datelor celor mai importante asociația își propune să reînvie spiritul acelui traseu istoric. Am avut acțiuni la Ungheni, Cahul, Orhei, care au comemorat momentul înființării statului Țării…momentul proclamării Republicii Democratice Moldovenești…momentul votării Unirii la Orhei…momentul votării Unirii la Bălți. Nu înzădar este un început de martie, iar Bălțiul a demonstrate curaj, pregătire, expriență și o maturitate deosebită pentru că a fost primul județ prin reprezentanții săi din administrația public locală, din partea marilor proprietary, din partea intelectualilor, din partea țăranilor. Este primul județ care a votat declarația prin care se cerea Unirea Basarabiei cu România, în care se argumenta de ce trebuie să se unească Basarabia cu România-Patria Mamă la 1918. Și acea declarația adoptată la 3 martie a devenit istorică. Ea a deschis drumul pentru adoptarea altor decizii importante. Exemplul județului Bălți l-au urmat Soroca, Orheiul, ca mai apoi să fim prezenți prin arhicunoscutul act al Sfatului Țării de la 27 martie 1918 …”. În alt context, Gh. Palade a evocat personalitatea lui Ion Pelivan ca activist al Generației Unirii, descriind lupta acestuia de la Bălți, din Basarabia și raporturile acestuia cu personalitățile românești(în special cu Nicolae Iorga, A.C. Cuza, Ion Codreanu, Arheiepiscopul Nicodim, D.Țonea, A.Culea) și cu diasporele românești din Imperiul Rus țarist. Președintele Forului Românilor de pretutindeni, acad., scriitorul Nicolae Dabija, în alocuțiunea sa avea să remarce că la 3 martie 1918 bălțenii au spus primii că vor să se unească cu Țara. „Era și atunci primăvară, bănuiesc că se asemăna cu primăvara din acest an, o primăvară care întârziase 106 ani, atunci când se lățise peste noi o lungă noapte polară. În acea descătușare a avut loc o regenerare spirituală a Basarabiei noastre și Unirea de la 1918 de la 27 martie, probabil că ar fi întârziat dacă nu erau bălțenii. Ați fost exemplu atunci, sunteți exemplu și astăzi prin această viață cultural care există aici, prin această capital spiritual a Nordului care este Bălțiul. Cunosc intelectuali deosebiți care activează la Bălți, cunosc lume frumoasă de la Nord care înainte de a ajunge la Chișinău se opresc la Bălți… Istoria trebuie să ne întoarcă spre adevăr. Până nu demult știam doar istoria prin semiadevăruri și cred că mai dezastruos este semiadevărul decât minciuna însăși, întrucât semiadevărul este credibil și în slujba minciunii. Iar atitudinea istoricilor, inclusive din Bălți ne îndreaptă cu fața spre adevărul întreg rostit… Am venit să aduc un omagiu bălțenilor de la 1918, dar și celora care au făcut Marea Unire…”, a declarat Nicolae Dabija. Doctorul în istorie Gheorghe Cojocaru a susținut că subiectul Unirii de la 1918 are implicații directe în actualitatea politică, totodată făcând o excursie imaginară în impulsurile geopolitice din perioada anilor 1905-1918. Făcând o introducere în tema actului Unificator de la 1918, prin evenimentele din 1917 care au precedat aceasta, el a evocat intelectualii din acea perioadă: „Generația lui Pan Halipa, Ion Inculeț, Ion Pelivan aveau o pregătire pentru realizarea actului Reîntregirii…Aș vrea să ne amintim de evenimentele din 1905-1907, sunt exact anii când apar personalități ca Pan Halipa, Ion Inculeț, Ion Pelivan, care se lansează și prefațează imaginea unei generații care va fi Generația Unirii. Pe la sfârșitul secolului 19 tinerii basarabeni fac studii la universitățile ruse și occidentale, unii reușind să pătrundă peste Prut, pe la Iași, Cluj, unde se vor forma ca intelectuali care vor lua parte la diverse activități politice. Spre exemplu, Pan Halipa s-a inclus în activități politice la 1906, cu carnet de membru de partid( Partidul Socialist revoluționar), fiind liderul socialiștilor revoluționari din Basarabia Nu înzădar, la 1917, la primul Congres al Sovietelor, Pan Halipa a reprezentat Basarabia. El nu doar a fost prezent dar a luat cuvântul în cadrul unor dezbateri. În anul 1917 are loc o emancipare a libertăților publice. Anul 1917 poate fi comparat cu anul 1989 de după căderea „Cortinei de Fier”. Anul 1917 provoacă o înviorare a vieții publice. Partidul Moldovenesc apare la începuturile lunii martie. Este adevărat, că dacă comparăm ce se întâmpla în Basarabia cu evenimentele din Ucraina, vedem că la Kiev, în martie, deja se formase un parlament local-Rada de la Kiev, iar partidele politice erau mult mai viguroase. Evenimentele de la Kiev se răsfrângeau și asupra Basarabiei…Prin urmare, Basarabia va adopta calea Kievului prin organizarea vieții politice și fixând drepturile naționale…Mișcarea națională din Basarabia urmând să parcurgă niște faze, evolutive… „.
De asemenea, Gh.Cojocaru a evidențiat figura și rolul istoric jucat de Pan Halipa în procesul de emancipare națională și ca implicație internațională, lobbismul desfășurat de Pan Halipa la Moscova pentru desprinderea guberniei Basarabia din componența Imperiul Rus și realizarea actului unificator.
Doctorul în istorie Lidia Pădureac a susținut că importanța orașului Bălți în Basarabia era prioritară. Conform documentelor justificatoare, Chișinăul reprezenta orașul cu cel mai numeros număr de populație, iar Bălțiul era localitatea cu cea mai mare pondere socio-economică. Ea a susținut că evenimentele care au avut loc la 1917 au influențat și situația din Basarabia:
„Este perioada care se consideră a fi ca „sfârșitul istoriei” și începutul „războiului civilizațiilor”. Europa în permanență s-a dezvoltat în contradictoriu și aceasta, în mare parte, din cauza poziției Rusiei. Întrucât Rusia promova jumătăți de măsură pentru anumite principii: democratic sau autoadministrării naționale. Primele acțiuni ale Sfatului Țării s-au ghidat de evoluția politică din Rusia, astfel pot fi explicate poziția inițială a acetuia.” În context, Lidia Pădureac a vorbit despre fenomenul Sfatului Țării ca organ reprezentativ al teritoriului și al programului politic al Partidului Moldovenilor ca o opțiune socio-politică ce a fost luată ca prioritate socio-politică a Basarabiei din acea perioadă.
Doctorul în drept, Mihai Tașcă a reamintit procesul de organizare și de votare la Orhei a Unirii Basarabiei cu România la 25 martie 1917, în contextual Basarabiei, prezentând dovezi rătăcite de istorie. Unele acte doveditoare au fost regăsite în dosare speciale a unor persoane care doreau să denigreze actul reîntregirii în arhive din străinătate. Totodată, Mihai Tașcă a arătat că actul Zemstfei de la Orhei din 1918 nu a avut implicații din exterior, Zemstva fiind un organ al administrației locale care a girat actul decisiv al Unirii din 27 martie 1918, făurit de Sfatul Țării.
Cercetătorul basarabean de la Constanța, Anatol Tinica, a readus în memorie figura istorică a lui Pan Halipa, indicând diverse date din biografia acestuia ca impact istoric asupra Basarabiei și României reîntregite.
Prof.univ. Nicolae Enciu a susținut că Unirea Basarabiei cu România de la 1918 este un fenomen care are destule restanțe în domeniul studiului de cercetare, aducând opiniile unor istorici contemporani. El a invocat actul creator al Unirii la valorificarea civilizațională a României în arealul Europei. În context, N. Enciu a invocat tendinețele geoculturale ale României interbelice, care se regăseau și în Basarabia. De asemenea, el a spus că actul Unirii de la 1918 a adus Basarabia prin România pe axa Apusului și că aceasta a fost invocată de Occident. În discursul său, scriitorul și actorul Andrei Vartic a susțiut că Reîntregirea Basarabiei cu Țara trebuie să rămână o prioritate națională. Reîntregirea Basarabiei cu România a consemnat regăsirea noastră justificativă ca parte integră a Națiunii Române și a Europei. Prin asumarea misiunii de reîntregire a Basarabiei actuale la Țara Mamă se poate realiza prosperitatea populației, asigurarea siguranței și securității teritoriale, ancorarea spirituală într-un spațiu natural, firesc, civilizațional.Istoricul Ion Buga a invocat momentul Unirii de la 1918 ca o reparație a nedreptății istorice și ca un act necesar și vital pentru realizarea României valorice din perioada interbelică. La finalul conferinței științifice participanții au reeditat votul Unirii de la 3 martie 1918 ridicand mânile și pronunțându-se pentru reactualizarea actului Reîntregirii cu Țara. Acțiunile de evocare a zilelor Unirii au cuprins organizarea unei întâlniri a reprezentanților Forumului Românilor de pretutindeni, președinte Nicolae Dabija, prim-vicepreședinte Andrei Vartic și secretarul general Ion Buga la Școala profesională Nr.1 de la Bălți cu elevi de la mai multe instituții de învățământ. Sala arhiplină a fost în asentiment cu invitații la manifestare, care au evocat momentul Unirii. Manifestările de la Bălți s-au finalizat printr-un spectacol, organizat de la ora 18 în incinta Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, la care au participat ansambluri artistice din Bălti, Soroca, Sângerei, Edineț și Briceni.
În cadrul spectacolului au fost premiați laureați ai concursului de eseuri istorice „Marea Unire și importanța ei istorică”, dedicat elevilor și studenților, acțiune organizată de grupul de inițiativă coordonat de entuziastul profesor de istorie Vasile Dobrogeanu.

Sursa: Presa.md

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: