Numai la petreceri ne stă capul

La 9 februarie 2007 în Pavilionul Central CEI “Moldexpo”a avut loc o.,masă rotundă cu genericul ,,Premisele teoretice şi practice ale constituirii în Republica Moldova a Sistemului Naţional de prestare a serviciilor informaţionale”, organizator fiind Ministerul Dezvoltării Informaţionale. Scopul întrunirii I-a constituit elaborarea conceptului privind organizarea unui sistem unic de prestare a serviciilor informaţionale de nivel naţional. Astfel, prioritatea creării sistemului naţio­nal de prestare a serviciilor informaţionale n Republica Moldova poate reprezenta o platformă pentru atragerea investiţiilor in domeniul naţional al Tl (tehnologiilor informaţionale).Totodată experienţa europeana în direcţia respectivă demonstrează sporirea numerica a serviciilor informaţionale, prestate cetăţenilor şi business-ului, amplifică mult calitatea acestora, securitatea informaţionala şi protecţia datelor, transparenţa in relaţiile dintre stat si societate, patron şi angajat etc.

Participanţii ,,mesei rotunde”, inclusiv miniştri, academicieni, directori ai mai multor centre, cum ar fi: Centrul de elaborare şi implementare a sistemelor informaţionale al Î.S.,,Registru”, Centrul analitic informaţional „Analitinform”, Centrul de cercetări aplicative ale tehnologiilor societăţii informaţiona­le etc., reprezentanţi ai Asociaţiei Obşteşti ,,Renam” au supus dezbaterilor mai multe subiecte actuale. Printre acestea amintim: etapele informatizării Republicii Moldova şi sarcinile primordiale ale edificării societăţii informaţionale, sistemul de prestare a ser­viciilor de cunoaştere in domeniul ştiinţei şi educaţiei, conceptul optimizării sistemului de servire în masă a cetăţenilor de către organizaţiile de stat, convergenţa unui sistem integrat de servicii informaţionale, etc.

Din punct de vedere funcţional, temelia Sistemului Naţional de prestare a serviciilor informaţionale (SNPSI) o constituie următoarele subsisteme de bază: sistemul integrat al resurselor informaţionale de stat şi sistemele informaţionale private; sistemul unic de prestare a serviciilor informaţionale guvernamentale generale (în particular, informaţie despre structura administrativă, timpul şi condiţiile audienţei, documentele de bază, noutăţi); sistemul de prestare a serviciilor informaţionale în domeniul industriei şi agriculturii (informaţie de referinţă privind întreprinderile din industrie şi agricultură, indicele mărfurilor şi produselor); sistemul de prestare a informaţiei despre evenimente şi noutăţi din Moldova (acces electronic la ediţii periodice şi resursele mass-media); sistemul de prestare a serviciilor privind reţeaua de transport (orarul, tarife şi preţuri, informaţie operativă despre fluxurile de transport ), informaţia socială şi angajarea în câmpul muncii (serviciul agenţiilor de angajare în câmpul muncii), privind servicii imobiliare (informaţie şi servicii despre fondul locativ şi ne-locativ), pentru vizitatorii Moldovei (ghiduri turistice virtuale, hoteluri şi cazare), viaţa culturală şi distracţii (evenimente culturale şi sportive, teatre, cinema, cluburi, expoziţii, restaurante), referitoare la datele meteo şi ecologie, serviciul de informaţii utile (telefoane, adrese, informaţie topografică), comerciale, financiare şi de asigurări (prestarea serviciilor la comanda on-line: cărţi, discuri muzicale, tehnica de calcul; asistenta informaţională a serviciilor bancare, fiscale, de asigurări); sistemul naţi­onal de prestare a serviciilor informaţionale în educaţie, în domeniul culturii şi patrimoniului cultural, în domeniul turismului, al ocrotirii sănătăţii şi profilaxiei maladiilor (informaţie de referinţă privind instituţiile de ocrotire a sănătăţii, sistemul asigurărilor medicale, servicii de urgenţă, informaţie despre disponibilitatea medicamentelor in farmacii); sistemul naţional de prestare a serviciilor informaţionale tehnico-ştiinţifice (obiective din domeniul educaţiei, universităţi, colegii, cursuri, modalităţii de admitere, biblioteci, organizaţii ştiinţifice, statistice, juridice, notariale şi de avocaţi, drepturile cetăţenilor); sistemul naţional de presta­re a serviciilor informaţionale in domeniul interacţiunii utilizatorilor (Internet, posta electronica, panouri informaţionale, studii de marketing, interviuri sociologice, etc).

Din punct de vedere organizatoric, Sis­temul Naţional este bazat pe reţeaua centrelor informaţionale de diferit nivel şi destinaţie, la fel, pe punctele accesului deschis de diferită complexitate.

Sunt deja cinci ani de când Republica Moldova a definit edificarea Societăţii Informaţionale în calitate de sarcină naţională prioritară. În aceasta perioadă Republica Moldova a devenit posesoare a unui sistem unic al resurselor informaţionale de stat. Astfel devine necesară nu numai sporirea perpetuă a acestor resurse, ci şi crearea condiţiilor favorabile pentru utilizarea eficienta a potenţialului informaţional. In aceasta ordine de idei, Zinaida Greceanîi, prim - viceprim-ministru al Republicii Mol­dova, a menţionat importanţa cooperării în organizarea Sistemului Naţional de prestare a serviciilor informaţionale publice. În cali­tate de produse competitive trebuie privite nu numai produsele de program, ci şi serviciile informaţionale publice, prestarea cărora este indispensabilă de utilizarea largă a potenţialului intelectual al ţării noastre. La ora actuala încă nu sunt create sisteme automatizate integrate de nivel naţional. S-a creat necesitatea constituirii unei interacţiuni funcţionale între centrele informaţionale, administraţia publică, guvern, ministere, etc. În opinia dlui Vladimir Molojen, ministrul dezvoltării informaţionale, în Republica Moldova continuă realizarea Strategiei Naţionale „Moldova Electronică”. Prioritatea de bază a Strategiei constă în creşterea eficienţei activităţii autorităţilor publice asigurarea accesului cetăţenilor şi agenţilor economici la informaţia publică.

Sistemul National de prestare a servi­ciilor informaţionale publice reprezintă, de fapt, esenţa conţinutului informatizării Re­publicii Moldova. D-nul Vladimir Fotenco, di-rectorul Centrului de cercetări aplicative de sistem ale dezvoltării societăţii informaţio­nale a Î.S. „Registru” evidenţiază cinci etape ale informatizării Republicii Moldova. Fiecare etapă se caracterizează prin transformări ale ţării noastre din punct de vedere al tehnologiilor informaţionale şi social. Esenţa etapei a doua constă în organizarea siste­mului de prestare a informaţiei publice.

Cu părere de rău, nu au fost invitaţi la aceasta discuţie reprezentanţii bibliotecilor. Or, anume bibliotecile publice sunt cele care întrunesc necesităţile cetăţenilor în era informaţională, cooperează la nivel local cu alte instituţii culturale, încurajează participarea cetăţenilor la e-guvernare, diversitate culturală şi nu în ultimul rând, promovează accesul la informaţie. Să sperăm că măcar pe viitor responsabilii de constituirea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de prestare a serviciilor informaţionale vor lichida această lacună, atrăgând şi bibliotecarii la discutarea acestor subiecte, la trasarea unor modalităţi de conlucrare pentru SNPSI sa-şi îndeplinească şi la noi misiunea măcar aproape de standardele avansate din Europa.

Olesea Coblean, lector universitar, catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM

Sursa: Revista “BiblioPolis“, nr. 1 (2007), pagina 21

Ghenadie Nicu

Nu am făcut, deşi, mărturisesc, mă tenta, experimentul de a întreba pe stradă, la întîmplare, dacă a auzit cineva de Maria Cebotari. Nu mă dau grozav, dar sînt sigur că prea puţini ar fi răspuns afirmativ. Şi mai puţini - aici pot angaja cele mai teribile pariuri - cunosc amănunte. Născută la Chişinău (1929), absolventă a Conservatorului „Unirea”, cu Maria Zlatov , Gavriil Atanasiu şi Anastasia Dicescu (canto) , Mihail Berezovschi (armonie), Clara Fainstein (pian) şi Grigore Gâdei (teorie), la numai douăzeci de ani devine solista Operei din Dresda. După încă aproximativ un deceniu ajunge soprana permanentă a Operei de Stat din Viena. A interpretat peste 40 de roluri faimoase în Europa şi America de Nord. A fost admirată de Arturo Toscani şi Richard Strauss. Tenorul Beniamino Gigli declara că este o mare onoare pentru el să joace în acelaşi spectacol de operă cu Maria Cebotari. Ne-a lăsat o discografie ce cuprinde piese interpretate din Mozart, Puccini, Strauss, Verdi, Rachmaninov, Bizet, Tchaikovsky şi mulţi alţii. Un nume, fără îndoială, uriaş, o glorie de răsunet mondial, o valoare de referinţă.

Şi cu toate acestea, în patria ei (memorialiştii susţin că iubea Catedrala, cinematograful Odeon, cafeneaua acum inexistentă de la parterul Primăriei, clădirea unde Sfatul Ţării votase unirea Basarabiei cu România şi unde făcuse studii muzicale, actualul sediu central al Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu”, unde odinioară se afla hotelul Suisse) şi în ciuda faptului că unele străzi îi poartă numele, dar mai cu seamă în condiţiile în care, slava bogu, ne-am izbăvit de PCUS, Maria Cebotari este încă un nume prohibit. Da, da, aţi citit bine.  Nu am avut prea multe şanse să aflu la timp (publicitate minimă, parcimonioasă pînă la ocultare şi, ulterior, ca şi cum ar fi existat - şi, oh, exista, cum de n-am înţeles! - o conjuraţie întru escamotarea evenimentului, ecouri infamant de vagi) că acum patru ani, la Casa Cineaştilor din Chişinău, a avut loc premiera unui film documentar (Aria, în regia lui Vlad Druck, după un scenariu de Dumitru Olărescu), cutremurător prin revelaţiile sale, meritînd - spun acum, după ce l-am vizionat printr-o fericită întîmplare - atît sălile de cinema, cît şi posturile de televiziune. Sînt, acolo, detalii pe care nu le cunoaştem, imagini pe care nu le-am mai văzut (nici nu am fi avut cum!) şi este, în fond, conturat cu migală, un destin tragic şi într-o mare măsură exponenţial: harul divin sub vremi…

În mod normal, pelicula ar fi trebuit să facă o carieră fulminantă, căci era (şi e, bineînţeles) o minunată ocazie de a ne pune în valoare patrimoniul cultural, mult, puţin, cît o fi; un prilej - extraordinar! - de a mai exalta anemica noastră mîndrie naţională şi chiar, pasămite, tot mai întunecata conştiinţă a apartenenţei de neam. În fine, un motiv a de a ieşi în prim plan şi a da astfel ceva şfară în… Europa cea care, nici ea, nu crede lacrimilor, cuantificînd doar valorile, probele eficienţei. Ministerul Culturii, ba chiar Guvernul în întregime (fiindcă, n’est pas?,  nu oricine dintre basarabeni urcă atît de sus) ar fi trebuit să nu precupeţească nici puteri, nici mijloace pentru a scoate de aici întreg profitul de imagine şi moralitate.

Dacă pînă în prezent nu s-a produs nimic din toate astea, e semn sigur că ceva putrezeşte şi azi în Danemarca noastră interriverană, chit că oficioasele nu mai contenesc să ne asigure de succesul construcţiei democratice; că, propriu-zis, cenzura n-a murit, ci e bine mersi şi plină de vigoare… Şi totuşi nu văd de ce ne-am scandaliza: prezentul nostru moral nu diferă prea mult de trecutul nostru ideologic. Factorii de resort gîndesc - dovadă măcar ultimul mandat - în aceiaşi termeni care făceau odios numele cîntăreţei pe la mijlocul secolului trecut, cînd i se incrimina, între altele, că la unele dintre concertele ei veneau şi ştabi nazişti (ca şi cum fragila interpretă le-ar fi putut bara accesul!) şi că a jucat - crimă abominabilă, cum să nu - într-o peliculă considerată profund antisovietică: Odessa în flăcări. Punînd însă cap la cap ieşirile românofobe ale preşedintelui (un dosar în atenţia maximă a psihiatriei!), te surprinzi că toate astea pot fi nişte fleacuri în comparaţie cu una dintre declaraţiile Mariei Cebotari însăşi, declaraţie absolut indigestă pentru un regim ce se închină şi acum defunctului din Mauzoleu: “Sînt româncă, iar faptul că mă revendică ruşii, italienii, nemţii, mă flatează, dar rămîn ceea ce sînt: româncă…”

Asta, negreşit, a costat-o la baştina ei ignobila marginalizare de ieri şi de azi, ticăloasa trecere sub tăcere a scînteietorului său nume. Nu mi-i pot închipui pe actualii mahări din vîrful piramidei primind firesc, fără a se împurpura, mărturisirea de mai sus! Un Stepaniuk, un Tarlev, chiar un Marian Lupu, mai spălat evropieneşte, fără a mai pomeni, ca întru totul inutil, de Voronin, Mişin, Iovv şi alte fosile din vechiul regim - cum ar fi stat ei în sala de proiecţie şi ce monolog interior ar fi avut?…

Programul evenimentului include reprezentative ecranizări semnate de regizorii Danièle Thompson, Christophe Honoré, Laurent Tirard ,Alain Resnais, François Ozon, Michel Gondry, Patrice Leconte.etc. La science des rêves, Mon meilleur ami, Molière sunt doar câteva dintre filmele ce pot fi vizionate. Accesul la proiecţiile filmelor din cadrul Festivalului Filmului Francofon este liber.

Sursa: Presa.md

Regretatul sculptor român Constantin Brâncuşi a ajuns să figureze în clasamentul celor mai importanţi artişti ai secolului XX.  Numele său apare pe site-ul celebrei galerii Saarchi din Marea Britanie, iar topul a fost realizat în funcţie de voturile date de către persoane din întreaga lume.

Sculptorul a ajuns să ocupe prima poziţie a clasamentului, după ce a fost votat de peste 27.000 de persoane, la mare distanţă de pictorul Pablo Picasso, care a primit doar puţin peste 13.000 de voturi. În clasament figurează nume celebre, cum ar fi cel al pictoruli german Egon Schiele, sau cel al lui Paul Cezanne sau Claude Monet.
Constantin Brâncuşi este considerat cel mai mare sculptor al secolului XX şi a ajuns să fie supranumit „părintele sculpturii moderne”. Operele sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, artistul reuşind să combine într-un mod cu totul original simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avant-gardei pariziene.

Una dintre lucrările cele mai reprezentative ale artistului îl constituie ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu. Toate piesele realizate sunt un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Ansamblul este format din trei component sculptural - Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit. Acestea sunt dispuse pe aceiaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Sursa: Presa.md

În data de 18 martie, ora 1400, în incinta Bibliotecii se vor desfăşura lucrările mesei rotunde cu genericul „Necesitatea de informare a bibliotecarilor – imperativ al timpului”. Sînt invitaţi factori din administraţia publică locală, cultură, învăţămînt, business. Cu acest prilej, va fi lansat, oficial, Blogul Bibliotecii Publice „Dimitrie Cantemir”, Philobiblion.

În zilele de 18 şi 19 martie 2008, în incinta Bibliotecii, se va desfăşura seminarul Marketingul de bibliotecă. În faţa bibliotecarilor din raion va conferenţia şefa Centrului de informare şi marketing al Bibliotecii “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Aura Dvoracek.

Biblioteca Publică “Dimitrie Cantemir” organizează acţiunea “Cartea - oglinda viitorului“, menirea ei fiind dezvoltarea colecţiei de carte destinată bibliotecii pentru copii.

Solicităm, şi pe această cale, susţinerea financiară a persoanelor cu dare de mînă, cărora nu le este indiferent destinul culturii şi, implicit, al cărţii. Ne angajăm şi le mulţumim la scenă deschisă, cu toată căldura pe care merită un asemenea gest.

Relaţii la telefonul: 0236. 2.79.34;  fax: 0236. 2.79.34