Fără Serafim Saka

Omul care a schimbat faţa literaturii basarabene a trecut vama spre „dincolo”…

Vineri dimineaţă, 20 mai, la vârsta de 76 de ani, s-a stins din viaţă scriitorul Serafim Saka, personalitate distinctă a literaturii române din Basarabia.

Prozator, publicist, dramaturg, el a fost, înainte de toate, un maestru al dialogului şi al unor analize psihologice penetrante. Volumul său de interviuri „Aici şi acum” a servit drept model pentru mai mulţi publicişti, care au îmbrăţişat acest gen ziaristic. Acum aproape zece ani, Serafim Saka a acceptat să fie primul director onorific al TIMPULUI, susţinând şi o rubrică în primii ani de apariţie a ziarului nostru.

„Primăvara poeţilor”, sub steaua lui Nichita Stănescu

Astăzi ia start acţiunea culturală „Primăvara poeţilor 2011”. Organizată de Uniunea Scriitorilor în parteneriat cu Primăria Chişinău, aceasta se va desfăşura în toată ţara, în perioada 14-17 aprilie.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, ne-a spus că, în aceste zile, în capitală şi în mai multe localităţi din RM vor avea loc lecturi publice, dezbateri literare, expoziţii de fotografii, lansări de carte, la care vor participa scriitori, oameni de cultură, profesori, studenţi şi elevi. La Grimăncăuţi, Briceni, bunăoară, un grup de scriitori se va întâlni, astăzi, cu elevii şcolii din localitate, iar la Briceni va avea loc o oră de literatură cu elevii Liceului „Grigore Vieru”. Tot azi e preconizată o întâlnire cu elevii Gimnaziului din Coşerniţa, Criuleni, precum şi un popas la Pererâta, baştina poetului Grigore Vieru.

O expoziţie despre Chişinăul de altădată

La Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziţiei fotografice cu genericul „Chişinău. Istoria în imagini”, ce poartă semnătura lui Iurie Răilean. Evenimentul este susţinut de către Primăria municipiului Chişinău.

Expoziţia este dedicată celei de-a 575-a aniversări a oraşului Chişinău, redând frumuseţea şi măreţia oraşului de acum o sută de ani. Printre cele 30 de imagini arhitectonice, repere ale unor vremuri apuse, se regăseşte şi aristocraţia Chişinăului de altădată.
„Am vrut să redau acea splendoare a arhitecturii de epocă, acel suflet al oraşului care trăieşte şi cere să fie admirat şi păstrat, fiindcă este încă alături de noi prin ceea ce s-a mai păstrat integru. În această expoziţie sunt prezentate şi familii de aristocraţi care au fondat acest oraş şi care în 1940 au fost alungate. Dacă savanţii fac istoria scrisă, atunci noi, oamenii de artă, suntem obligaţi să facem istoria în imagini, imortalizând-o”, a menţionat Iurie Răilean. Totodată, artistul a precizat că este regretabil faptul că oraşul vechi dispare. „Mi-e frică să-mi imaginez cum va arăta acest oraş în viitor, dacă este devastat cu o mare viteză”.